interoga definitie

*interóg, a v. tr. (lat. intér-rogo, -rogáre, de unde vine și întreb. – Se conjugă ca ab-rog). Adresez întrebărĭ cuĭva cercetîndu-l: a interoga un inculpat. Examinez un candidat ca să văd ce știe. verb tranzitiv interog

INTEROGÁ vb. I. tr. A pune întrebări; a examina (elevi). ♦ A supune (pe cineva) la interogatoriu. [P.i. 3,6 -ghează. / < lat., it. interrogare, fr. interroger]. verb tranzitiv interoga

interogá (a ~) vb., ind. prez. 3 interogheáză verb tranzitiv interoga

interogà v. Jur. a adresa cuiva una sau mai multe întrebări. verb tranzitiv interogà

INTEROGÁ, interoghez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări insistente; a chestiona; spec. a pune întrebări unui martor sau unui inculpat, a supune la un interogatoriu. ♦ A examina, a chestiona un elev, un student, un candidat. – Din fr. interroger, lat. interrogare. verb tranzitiv interoga

INTEROGÁ, interoghez, vb. I. Tranz. (Cu pri­vire la acuzați, la martori) A supune unui inte­rogatoriu; p. ext. (glumeț) a pune cuiva întrebări insistente. ♦ (Cu privire la elevi) A examina, a chestiona. verb tranzitiv interoga

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului interoga

interoga   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) interoga interogare interogat interogând singular plural
interogând interogați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) interoghez (să) interoghez interogam interogai interogasem
a II-a (tu) interoghezi (să) interoghezi interogai interogași interogaseși
a III-a (el, ea) interoghea (să) interogai interoga interogă interogase
plural I (noi) interogăm (să) interogăm interogam interogarăm interogaserăm
a II-a (voi) interogați (să) interogați interogați interogarăți interogaserăți
a III-a (ei, ele) interoghea (să) interogheze interogau interoga interogaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z