INTERMINÁBIL, -Ă adj. Nesfârșit, care nu se mai sfârșește. ♦ De dimensiuni foarte mari. [Cf. fr. interminable]. adjectivinterminabil
*interminábil, -ă adj. (lat. in-terminabilis). Care nu se poate termina: operă interminabilă. Fig. Prea lung: proces interminabil. Prea înalt: om interminabil. Adv. În mod interminabil. adjectivinterminabil
interminábil adj. m., pl. interminábili; f. interminábilă, pl. interminábile adjectivinterminabil
INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care nu se (mai) termină, foarte lung sau exagerat de lung; nesfârșit. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. – Din fr. interminable, lat. interminabilis. adjectivinterminabil
INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care se desfășoară într-un timp foarte lung, care ține multă vreme, care pare că nu se mai termină, că e fără sfîrșit. Poeziile... ne aruncau în admirații sau în controverse interminabile. GALACTION, O. I 15. Își pierd... cel mai prețios timp în planuri și discuții interminabile. VLAHUȚĂ, O. A. III 109. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. Trage după dînsa o interminabilă rochie de catifea. CARAGIALE, M. 294. adjectivinterminabil
interminabil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | interminabil | interminabilul | interminabilă | interminabila |
plural | interminabili | interminabilii | interminabile | interminabilele | |
genitiv-dativ | singular | interminabil | interminabilului | interminabile | interminabilei |
plural | interminabili | interminabililor | interminabile | interminabilelor |