INTERESÁNT, -Ă adj. Care prezintă (este vrednic de) interes. [Cf. it. interessante, fr. intéressant]. adjectiv interesant
*interesánt, -ă adj. (fr. intéressant). Care interesează: informațiune, figură, persoană interesantă. Fam. Stare, pozițiune interesantă, graviditate. Adv. În mod interesant: a vorbi interesant. adjectiv interesant
interesánt adj. m., pl. interesánți; f. interesántă, pl. interesánte adjectiv interesant
interesant a. care interesează: carte interesantă. adjectiv interesant
INTERESÁNT, -Ă, interesanți, -te, adj. Care interesează, care prezintă sau trezește interes; demn de atenție. ♦ Care atrage atenția; puțin obișnuit, ciudat, bizar, aparte. – Din fr. intéressant. adjectiv interesant
INTERESÁNT, -Ă, interesanți, -te, adj. Care interesează, care prezintă sau trezește interes; vrednic de interes. Acești oameni de jos sînt cu mult superiori și, din toate punctele de vedere, mai interesanți decît acei nobili paraziți. VLAHUȚĂ, O. A. III 182. Erau așa de interesante spusele prefectului, încît nimeni nu băgă de seamă că trecuse un ceas. CARAGIALE, O. II 73. Mulțime de noțiuni istorice, de povățuiri înțelepte și de fapte interesante. ODOBESCU, S. III 11. ♦ Care atrage atenția, deșteaptă curiozitatea; puțin obișnuit, ciudat. Eu ? Interesant ? Dar nu țin de loc să fiu interesant. SEBASTIAN, T. 56. Surîsul lui căpătase acea umbră dulce de tristeță, care-l făcea atît de interesant. EMINESCU, N. 41. adjectiv interesant
interesant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | interesant | interesantul | interesantă | interesanta |
plural | interesanți | interesanții | interesante | interesantele | |
genitiv-dativ | singular | interesant | interesantului | interesante | interesantei |
plural | interesanți | interesanților | interesante | interesantelor |