interesa definitie

INTERESÁ vb. I. 1. tr. A face pe cineva părtaș la o acțiune, la un câștig; a câștiga pe cineva pentru o afacere, pentru o acțiune etc. 2. refl. A avea, a arăta simpatie, interes (pentru cineva sau pentru ceva). ♦ A întreba, a se informa despre cineva, despre ceva. [< it. interessare, cf. fr. intéresser]. verb tranzitiv interesa

interesá (a ~) vb., ind. prez. 3 intereseáză verb tranzitiv interesa

interesà v. 1. a face să participe la beneficii: a interesa pe cineva într’o întreprindere; 2. a avea importanță: această afacere vă interesează; 3. a fixa atențiunea, a captiva spiritul: discursul interesează auditoriul; 4. a inspira interes, bunăvoință: acest orfan mă interesează; 5. a lua parte sau folos într’o afacere. verb tranzitiv interesà

INTERESÁ, interesez, vb. I. 1. Tranz. A stârni, a trezi interesul cuiva; a reține atenția cuiva. ◊ Expr. Ce te interesează? = ce-ți pasă? ce importanță are? ce te privește? ♦ A face pe cineva părtaș la o acțiune, la un câștig. 2. Refl. (Cu determinări introduse prin prep. „de”, mai rar „la”) A arăta interes pentru cineva sau ceva, a avea grijă, simpatie. ♦ A căuta să afle, a se informa. – Din fr. (s’)intéresser, it. interessare. verb tranzitiv interesa

INTERESÁ, interesez, vb. I. 1. Tranz. A stîrni, a trezi interesul cuiva; a reține atenția cuiva, a fi inte­resant pentru cineva. N-o mai interesează discuția. C. PETRESCU, Î. I 10. Nici nu-l mai interesau acuma pe el afacerile ei, ci necazurile lui. REBREANU, R. II 53. Împre­jurări cari nu ne interesează. EMINESCU, N. 77. ◊ Expr. Ce te interesează (pe tine) ? = ce-ți pasă ? ce te privește ? Dar nu mi-ai spus ce ocupație ți-ai găsit ? – Ce te intere­sează pe tine?... Mă privește pe mine. SAHIA, N. 95. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. « de » sau, învechit, « la ») A arăta interes (pentru cineva sau ceva), a-și da (tot) interesul, a avea grijă, a se preocupa (de cineva sau de ceva). În secolul al XIX-lea, sub influența mai cu seamă a ideilor revo­luționare de la 1848, au început să se intereseze de folclor cărturarii poporului nostru. BENIUC, P. 7. Dacă ne in­teresăm la starea de cultură a compatrioților noștri – de ce să ne facem o glumă din mijloacele ce avem pentru a-i instrui ? ODOBESCU, S. II 288. 3. Refl. A se informa, a întreba. M-am interesat la gară de sosirea trenului. ▭ Ni s-a citit o scrisoare în care tata se interesa de fiecare dintre noi. SAHIA, N. 59. verb tranzitiv interesa

*intereséz v. tr. (fr. intéresser, it. interessare). Fac pe cineva să participe la beneficiŭ: interesez pe cineva într´o întreprindere. Prezent [!] importanță, import: această afacere mă interesează. Privesc în special, am raport cu interesu: lege care-ĭ interesează pe industrialĭ. Inspir interes, bunăvoință, compătimire: acest tînăr mă interesează. Captivez spiritu, ating, emoționez: această lectură mă interesează. V. refl. Depun interes pentru: acest om se interesează de toate. verb tranzitiv interesez