reduceri si promotii 2018
Definitie intenție - ce inseamna intenție - Dex Online

intenție definitie

INTENȚIE s.f. 1. Dorință, plan, gând de a întreprinde ceva. 2. (Jur.) Atitudine psihică a cuiva care-și dă seama de caracterul ilicit al faptei sale, prevăzându-i sau acceptându-i efectele. [Gen. -iei, var. intențiune s.f. / cf. fr. intention, lat. intentio]. substantiv feminin intenție

inténție (-ți-e) s. f., art. inténția (-ți-a), g.-d. art. inténției; pl. inténții, art. inténțiile (-ți-i-) substantiv feminin intenție

INTÉNȚIE, intenții, s. f. Dorință, gând de a face, de a întreprinde ceva; proiect, plan. ◊ Loc. adv. Cu intenție = intenționat, înadins. Fără intenție = involuntar. ◊ Loc. conj. Cu intenția să... (sau, loc. prep., cu intenția de a...) = cu gândul, în dorința de a... ◊ Expr. A face cuiva proces de intenție = a învinui pe cineva de gânduri pe care nu le-a avut. A avea intenții serioase (cu)... = a) a fi decis să realizeze ceea ce și-a propus; b) a fi decis să contracteze o căsătorie. ♦ (Jur.) Formă a vinovăției unei persoane care își dă seama de caracterul ilicit al faptei sale, prevăzându-i și dorindu-i sau acceptându-i efectele. [Var.: intențiúne s. f.] – Din fr. intention, lat. intentio, -onis. substantiv feminin intenție

INTÉNȚIE, intenții, s. f. Gînd de a face ceva; proiect. V. plan. Își simțea subminat curajul militar prin intențiile ei de fugă. REBREANU, R. II 63. Numai nu înțeleg cine v-a putut spune Că aveam... intenții așa bune. ALEXANDRESCU, P. 163. ◊ Loc. conj. Cu intenția să... (sau loc. prep. cu intenția de a...) = cu gîndul, în dorința de a... Ieri seară am fost la bal, cu intenția mai mult să întîlnesc pe Frosa și să-i cer socoteală pentru farsa ce mi-a făcut. BOLINTINEANU, O. 382. ◊ Expr. A avea intenția să... = a intenționa, a avea de gînd să... A face cuiva proces de intenții v. proces. substantiv feminin intenție

*intențiúne f. (lat. inténtio, -ónis, d. in-téndere, a întinde, a gîndi la, V. a-tențiune, tensiune). Scop, gînd, plan, rezoluțiune de a face ceva, voință determinată: intențiunea nu e destulă pentru creat delictu, intențiunile luĭ eraŭ bune. Cu intențiune, intenționat, cu scop, într´adins, anume. – Și -énție. substantiv feminin intențiune

intenți(un)e f. 1. pornire sufletească către un scop, voință determinată: intențiunea lui e ca...; 2. proiect, rezoluțiune: cunosc intențiunile voastre. substantiv feminin intențiune

A DEJUCA INTENȚIILE CUIVA a întoarce șpilul, a lua (cuiva) porumbelul de pe foc, a-i tăia (cuiva) zarurile. substantiv feminin adejucaintențiilecuiva

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului intenție

intenție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular intenție intenția
plural intenții intențiile
genitiv-dativ singular intenții intenției
plural intenții intențiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z