reduceri si promotii 2018
Definitie inspirație - ce inseamna inspirație - Dex Online

inspirație definitie

INSPIRÁȚIE s.f. 1. Tragere, inhalare, introducere a aerului în plămâni. 2. (Fig.) Facultatea creatoare, spontană a inteligenței umane. ♦ Avânt, entuziasm, forță creatoare. 3. (Fig.) Gând, idee apărută spontan. [Gen. -iei, var. inspirațiune s.f. / cf. fr. inspiration, lat. inspiratio]. substantiv feminin inspirație

inspiráție (-ți-e) s. f., art. inspiráția (-ți-a), g.-d. art. inspiráției; pl. inspiráții, art. inspiráțiile (-ți-i-) substantiv feminin inspirație

INSPIRÁȚIE2, inspirații, s. f. Primul timp al respi­rației, constînd în tragerea aerului în plămîni. substantiv feminin inspirație

INSPIRÁȚIE, inspirații, s. f. 1. Inhalare a aerului în plămâni, primul timp al respirației. 2. Fig. Stare de tensiune creatoare, forță creatoare. 3. Fig. Gând, idee spontană. [Var.: inspirațiúne s. f.] – Din fr. inspiration, lat. inspiratio. substantiv feminin inspirație

INSPIRÁȚIE1, inspirații, s. f. 1. Avînt, forță, entu­ziasm creator (mai ales în activitatea artistică), complex de idei creatoare provocat de un fapt, de o împrejurare sau de o persoană. O artă cu rădăcini în inspirația populară devine un bun comun al maselor de pretutindeni. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 1/5. Stingea lampa, aștepta prin întuneric inspirația, înjgheba cîte un vers în cap. REBREANU, I. 62. Persoană cu inspirații artistice era numai domnița Ralu, fata cea mai mică a lui Caragea. GHICA, S. 43. 2. Gînd, idee, soluție apărută pe neașteptate în conștiință. Poate am avut o fericită inspirație. Aș fi regretat toată viața, dacă nu aș fi încercat și acest ultim mijloc. C. PETRESCU, C. V. 336. Își blestema în gînd inspirația nenorocită de-a se lua după capriciile unei cucoane inconști­ente. REBREANU, R. II 47. Mario, mă iubești tu ? – Dar dacă nu m-ar chema Maria ? zise ea sub inspirația unei fulgerătoare maliții. EMINESCU, N. 82. – Variantă: (învechit) inspirațiúne (pronunțat -ți-u-) (ODOBESCU, S. I 199) s. f. substantiv feminin inspirație

*inspirațiúne f. (lat. inspirátio, -ónis). Intrarea aeruluĭ în plămînĭ. Fig. Sfat, sugestiune: a lucra pin [!] inspirațiunea cuĭva. Starea sufletuluĭ aflat supt [!] influența directă a uneĭ puterĭ supranaturale: inspirațiune profetică. Entusiazm [!] creator, dezlegarea imediată a uneĭ probleme mult timp cugetate: poet plin de inspirațiune. Lucru inspirat: inspirațiunile genĭuluĭ. – Și -áție și -áre. substantiv feminin inspirațiune

inspirați(un)e f. 1. intrarea aerului în plămâni; 2. acțiunea de a face să nască o cugetare; 3. sentiment, cugetare ce însuflețește pe poet, pe artist; 4. starea sufletului inspirat de divinitate: inspirațiunea profetică. substantiv feminin inspirațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului inspirație

inspirație   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inspirație inspirația
plural inspirații inspirațiile
genitiv-dativ singular inspirații inspirației
plural inspirații inspirațiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z