reduceri si promotii 2018
Definitie inițiativă - ce inseamna inițiativă - Dex Online

inițiativă definitie

INIȚIATÍVĂ s.f. Faptul de a propune sau întreprinde primul ceva. ♦ Calitatea, însușirea celui care este înclinat să lucreze, să întreprindă ceva nou din îndemn propriu. [< fr. initiative, it. iniziativa, cf. lat. initium – început]. substantiv feminin inițiativă

*inițiatívă f., pl. e (fr. initiative, d. lat. initiatum, supinu d. initiare, a iniția). Acțiunea de a face saŭ de a propune ceva în aintea [!] altora: a lua inițiativa. Acțiunea de a lucra, la nevoĭe, după capu tăŭ (spontaneŭ): inițiativa rațională e o calitate prețioasă la un șef militar. Inițiativă parlamentară, dreptu deputaților și senatorilor de a propune legĭ. substantiv feminin inițiativă

inițiatívă (-ți-a-) s. f., g.-d. art. inițiatívei; pl. inițiatíve substantiv feminin inițiativă

inițiativă f. acțiunea de a face cel dintâiu un lucru, a-l propune. substantiv feminin inițiativă

INIȚIATÍVĂ, inițiative, s. f. Faptul de a propune, de a organiza sau de a începe o acțiune, antrenând după sine și pe alții; însușirea celui care îndrăznește sau este dispus să întreprindă cel dintâi ceva, din îndemn propriu. ◊ Expr. Din proprie inițiativă = fară a fi îndemnat sau silit de altul. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiative. substantiv feminin inițiativă

INIȚIATÍVĂ, inițiative, s. f. (Adesea în construcții cu verbul « a lua ») Faptul de a propune, de a organiza sau de a începe un lucru, antrenînd după sine și pe alții; însușirea de a fi în stare să întreprinzi cel dintîi ceva, din îndemn propriu. Comitetul de inițiativă pentru înfiin­țarea gospodăriei agricole colective ținea prima ședință. MIHALE, O. 474. Au doară nu posed toate calitățile unui om de stat ? n-am patriotism, n-am experiență, n-am elocință, n-am inițiativă ? ALECSANDRI, T. 1734. Ce fericire ar fi pentru țară... cînd am dovedi că sîntem în stare de a lua în mînile noastre nobila inițiativă a acestei mari reforme sociale. KOGĂLNICEANU, S. A. 115. ◊ Expr. Din proprie inițiativă sau din propria sa (sau lui) inițiativă = fără a fi în­demnat de altul. Aghiotantul ieșise afară, din propria-i inițiativă, să roage pe domnii din coridor să facă liniște. REBREANU, P. S. 123. – Pronunțat: -ți-a-. substantiv feminin inițiativă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului inițiativă

inițiativă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inițiati inițiativa
plural inițiative inițiativele
genitiv-dativ singular inițiative inițiativei
plural inițiative inițiativelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z