ingredient definitie

INGREDIÉNT s.n. Substanță accesorie din compoziția unui medicament, a unui aliment etc.; mirodenie. [Pron. -di-ent. / < fr. ingrédient, it. ingrediente]. substantiv neutruingredient

*ingrediént n., pl. e (lat. ingrédiens, -éntis, part d. in-gredi, in-gréssus, a intra. V. a-gresiune, grad). Tot ceĭa ce intră în compozițiunea unuĭ medicament, uneĭ băuturĭ, unuĭ amestec oare-care: ingredientele groguluĭ îs apa, zahăru, rachiu și lămîĭa. substantiv neutruingredient

ingrediént (-di-ent) s. n., pl. ingrediénte substantiv neutruingredient

ingredient n. ceea ce intră in compozițiunea unui medicament, unei băuturi, mâncări etc. substantiv neutruingredient

INGREDIÉNT, ingrediente, s. n. Substanță care intră ca accesoriu în compoziția unui medicament, a unui aliment etc., fie pentru a-i conferi anumite calități, ca material de umplutură într-un produs etc.; ingrediență. [Pr.: -di-ent] – Din fr. ingrédient. substantiv neutruingredient

INGREDIÉNT, ingrediente, s. n. Substanță accesorie care intră în compoziția unui medicament, a unui aliment, a unui preparat cosmetic etc. Lepădă pe masă ingredientele cu miros urît. C. PETRESCU, A. 409. ◊ Fig. În toate celelalte [povești ale lui Creangă]... miraculosul e secundar și de multe ori e un ingredient pentru puterea realistă a picturii oamenilor și vieții lor sufletești. IBRĂILEANU, S. 150. – Pronunțat: -di-ent. substantiv neutruingredient

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiingredient

ingredient  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ingredient ingredientul
plural ingrediente ingredientele
genitiv-dativ singular ingredient ingredientului
plural ingrediente ingredientelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z