ingratitudine definitie

credit rapid online ifn

INGRATITÚDINE s.f. Însușirea de a fi ingrat; nerecunoștință. [Cf. fr. ingratitude, lat. ingratitudo]. substantiv femininingratitudine

*ingratitúdine f. (lat. in-gratitúdo, -údinis. V. gratitudine). Defectu de a fi ingrat. Faptă de om ingrat: Atenieniĭ arătară (comiseră) o adîncă ingratitudine față de Focione. substantiv femininingratitudine

credit rapid online ifn

ingratitúdine s. f., g.-d. art. ingratitúdinii; pl. ingratitúdini substantiv femininingratitudine

ingratitudine f. nerecunoștință. substantiv femininingratitudine

INGRATITÚDINE, ingratitudini, s. f. Însușirea de a fi ingrat; purtarea, atitudinea omului ingrat; nerecunoștință. – Din fr. ingratitude, lat. ingratitudo, -inis. substantiv femininingratitudine

INGRATITÚDINE s. f. Însușirea de a fi ingrat, purtare de ingrat; nerecunoștință. Această ingratitudine și lipsă de respect către oameni vine din patimă. GHICA, S. 200. substantiv femininingratitudine

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiingratitudine

ingratitudine  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ingratitudine ingratitudinea
plural ingratitudini ingratitudinile
genitiv-dativ singular ingratitudini ingratitudinii
plural ingratitudini ingratitudinilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z