informație definitie

INFORMÁȚIE s.f. 1. Știre, veste, comunicare; lămurire (asupra unei persoane etc.). ♦ Semnal material capabil să declanșeze o reacție (acțiune) materială a unui sistem dinamic de autoreglare pentru care sistemul este condiționat și finalizat. 2. Documentare; totalitatea materialului de informare; izvoare. ◊ Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație și ale canalelor de transmisiune ale informațiilor. [Gen. -iei, var. informațiune s.f. / cf. fr. information, rus. informațiia, it. informazione]. substantiv feminin informație

informáție (-ți-e) s. f., art. informáția (-ți-a), g.-d. art. informáției; pl. informáții, art. informáțiile (-ți-i-) substantiv feminin informație

INFORMÁȚIE, informații, s. f. 1. Comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație. 2. Lămurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru; totalitatea materialului de informare și de documentare; izvoare, surse. 3. Fiecare dintre elementele noi, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui instrument etc.). ◊ Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 4. (Biol.; în sintagma) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. – Din fr. information, lat. informatio. substantiv feminin informație

INFORMÁȚIE, informații, s. f. 1. Lămurire, comu­nicare, știre care pune pe cineva în curent cu o situație. Birou de informații.Îmi dădea aceste informații într-o șoaptă lină. SADOVEANU, N. F. 55. Vartolomeu Diaconu cerea informații. C. PETRESCU, A. 280. S-au primit infor­mații că țăranii se agită. REBREANU, R. II 35. 2. Acțiunea de a (se) informa și rezultatul ei; material informativ. Lucrarea dovedește o bogată infor­mație. substantiv feminin informație

*informațiúne f. (fr. information; lat. informatio, -ónis, acțiunea de a instrui). Act judiciar care conține depozițiunile unor marturĭ [!]. Fig. Știre, veste: a da cuĭva informațiunĭ despre ceva, a culege informațiunĭ. – Și -áție. substantiv feminin informațiune

informați(un)e f. l. act judiciar care conține depozițiunile marturilor, în materie criminală; 2. pl. cercetări spre a afla ceva. substantiv feminin informațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului informație

informație   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular informație informația
plural informații informațiile
genitiv-dativ singular informații informației
plural informații informațiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z