INFLEXÍBIL, -Ă adj. 1. Care nu se poate îndoi; neflexibil; tare, nemlădios. 2. (Fig.) Neînduplecat, ferm. [Cf. fr. inflexible, lat. inflexibilis]. adjectivinflexibil
*inflexíbil, -ă adj. (lat. inflexibilis). Care nu e flexibil, nu se încovoaĭe: vargă inflexibilă. Fig. Care nu se moaĭe, cedează: caracter inflexibil. Adv. În mod inflexibil. adjectivinflexibil
inflexíbil adj. m., pl. inflexíbili; f. inflexíbilă, pl. inflexíbile adjectivinflexibil
inflexibil a. 1. care nu se poate îndoi sau încovoia s bară de fier inflexibilă; 2. fig. care nu se înduplecă, nu se poate înduioșa: caracter inflexibil. adjectivinflexibil
INFLEXÍBIL, -Ă, inflexibili, -e, adj. Care nu poate fi îndoit; neflexibil, tare, nemlădios. ♦ Fig. Neimpresionabil; neînduplecat, ferm, intransigent. – Din fr. inflexible, lat. inflexibilis. adjectivinflexibil
INFLEXÍBIL, -Ă, inflexibili, -e, adj. 1. (Rar) Lipsit de flexibilitate, neflexibil. Bară de fier inflexibilă. 2. Fig. Care nu poate fi mlădiat; neînduplecat, ferm. Caracter inflexibil. adjectivinflexibil
inflexibil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | inflexibil | inflexibilul | inflexibilă | inflexibila |
plural | inflexibili | inflexibilii | inflexibile | inflexibilele | |
genitiv-dativ | singular | inflexibil | inflexibilului | inflexibile | inflexibilei |
plural | inflexibili | inflexibililor | inflexibile | inflexibilelor |