INFLAMÁȚIE s.f. Umflare și înroșire a unui organ sau a unui țesut bolnav, care devine dureros la atingere; umflătură. [Gen. -iei, var. inflamațiune s.f. / cf. fr. inflammation, lat. inflammatio]. substantiv feminin inflamație
INFLAMAȚIÚNE s.f. v. inflamație. substantiv feminin inflamațiune
*inflamațiúne f. (lat. inflammátio, -ónis). Acțiunea de saŭ de a se inflama. Rezultatu eĭ. Med. Obrinteală, unflătură dureroasă și ferbinte [!] produsă de îngrămădirea sîngeluĭ (la o bubă orĭ la o rană) pe care organizmu o face ca să se apere de microbĭ și să se vindece. (Meningita, pneŭmonia, gastrita sînt inflamațiunĭ interne). – Și -áție. substantiv feminin inflamațiune
inflamați(un)e f. 1. acțiune prin care o substanță iea foc; 2. Med. iritațiune pe o parte a corpului cu căldură și umflături. substantiv feminin inflamațiune
INFLAMAȚIÚNE s. f. v. inflamație. substantiv feminin inflamațiune
inflamațiune | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | inflamațiune | inflamațiunea |
plural | inflamațiuni | inflamațiunile | |
genitiv-dativ | singular | inflamațiuni | inflamațiunii |
plural | inflamațiuni | inflamațiunilor |