INFIDÉL, -Ă adj. 1. Necredincios, nestatornic, inconstant (în dragoste, în prietenie); (spec.; despre soți) care nu respectă credința conjugală. 2. (Despre memorie) Pe care nu se poate conta, bizui; slab, defectuos. ◊ Traducere infidelă = traducere incorectă, inexactă. [Cf. fr. infidèle, lat. infidelis]. adjectivinfidel
*infidél, -ă adj. (lat. in-fidélis). Necredincĭos, fără fidelitate: casier infidel. Nesigur: memorie infidelă. Inexact: traducere infidelă. Subst. Care n´are adevărata religiune: a-ĭ converti pe infidelĭ. Adv. În mod infidel. adjectivinfidel
infidél adj. m., pl. infidéli; f. infidélă, pl. infidéle adjectivinfidel
infidel a. 1. necredincios: cassier infidel; 2. puțin sigur: memorie infidelă; 3. lipsit de exactitate: traducere infidelă. ║ m. necreștin; a converti pe infideli. adjectivinfidel
INFIDÉL, -Ă, infideli, -e, adj. 1. Care nu este fidel; nestatornic, necredincios în sentimente, care își calcă angajamentele față de cineva, nefidel; (despre soți) care calcă credința conjugală. 2. Inexact, care nu exprimă sau respectă adevărul, realitatea. – Din fr. infidèle, lat. infidelis. adjectivinfidel
INFIDÉL, -Ă, infideli, -e, adj. (Franțuzism) 1. (Despre persoane) Nestatornic în dragoste sau în prietenie, care înșală buna-credință, care își calcă angajamentele față de cineva; (despre soți) care încalcă credința conjugală, necredincios. 2. (Despre memorie) Care nu (mai) funcționează bine.3. (În expr.) Traducere infidelă = traducere care nu respectă originalul, incorectă, inexactă. adjectivinfidel
infidel adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | infidel | infidelul | infidelă | infidela |
plural | infideli | infidelii | infidele | infidelele | |
genitiv-dativ | singular | infidel | infidelului | infidele | infidelei |
plural | infideli | infidelilor | infidele | infidelelor |