inferioritate definitie

INFERIORITÁTE s.f. Situația, calitatea a ceea ce este inferior; dezavantaj. [Pron. -ri-o-. / cf. fr. infériorité]. substantiv feminininferioritate

*inferioritáte f. (d. inferior, fr. -orité). Starea de a fi inferior, situațiune inferioară. Fig. Inferioritatea prostuluĭ față de deștept. A pune pe cineva în inferioritate, a-ĭ lua avantajele, calitățile. substantiv feminininferioritate

inferioritáte (-ri-o-) s. f., g.-d. art. inferioritắții; pl. inferioritắți substantiv feminininferioritate

inferioritate f. situațiune inferioară ca rang, putere, merit, etc. substantiv feminininferioritate

INFERIORITÁTE, inferiorități, s. f. Faptul de a fi inferior; stare a ceea ce este inferior; slăbiciune, scădere, dezavantaj (în comparație cu altceva). [Pr.: -ri-o-] – Din fr. infériorité. substantiv feminininferioritate

INFERIORITÁTE, inferiorități, s. f. Faptul de a fi inferior (4), stare a ceea ce este inferior; (concretizat) defect, lipsă, slăbiciune. Nu era singura inferioritate pe care mi-o găsea. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. – Pronunțat: -ri-o-. substantiv feminininferioritate