inferior definitie

Alba (Inferioară) f. numită de Unguri Alsó-Fehér, județ în Transilvania, 195.000 loc,, cu cap. Aiud. ║ (Regală), comitat și cetate în Ungaria, vechiu oraș industrial și comercial: 28.000 loc.; odinioară (1027-1380) rezidența regilor maghiari. adjectivalba

INFERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. Care este așezat mai jos; de jos. ♦ (despre o parte a unui curs de apă; p. ext., despre o regiune) Situat în apropiere de punctul de vărsare; depărtat de izvor. 2. Mai mic din punct de vedere numeric. 3. De calitate (mai) proastă; mai puțin bun; mai puțin frumos; mai mic decât alții. 4. Care are un grad, o funcție, un rang mai mic decât altul. // s.m. Subaltern, subordonat. [Pron. -ri-or. / < lat. inferior, cf. fr. inférieur]. adjectivinferior

*inferiór, -oáră adj. (lat. inferior, comparativu d. inferus, de jos. V. infim). De dedesupt [!], de jos: buza inferioară, Dunărea inferioară (maĭ aproape de gură). Fig. Maĭ pe jos în demnitate, merit, organizațiune: rang inferior, animal inferior. Subst. Subaltern, subordonat: a fi amabil cu inferioriĭ. Adv. În mod inferior: a lucra inferior. V. superior. adjectivinferior

inferiór (-ri-or) adj. m., pl. inferióri; f. inferioáră, pl. inferioáre adjectivinferior

inferior a. 1. așezat sub, în jos de: buza inferioară; 2. se zice de partea unei țări, a unui fluviu mai aproape de mare: Dunărea inferioară; 3. care e mai prejos decât altul, subordonat. ║ adv. mai prejos. adjectivinferior

INFERIÓR, -OÁRĂ, inferiori, -oare, adj. 1. Care este așezat dedesubt sau mai jos. ♦ (Despre ape curgătoare sau despre regiuni de pe cursul lor) Situat mai aproape de vărsare decât de izvor. 2. Care este din punct de vedere numeric mai mic decât altul. 3. Care are un rang, o funcție sau un grad mai mic decât altul. ♦ (Substantivat) Subaltern, subordonat (într-o funcție). 4. Care este de calitate mai proastă, valorează mai puțin sau are importanță mai mică decât altul. ◊ (În vechea organizare a școlii) Curs inferior = ciclu de învățământ cuprinzând primele patru clase ale liceului. [Pr.: -ri-or] – Din fr. inférieur, lat. inferior. adjectivinferior

INFERIÓR, -OÁRĂ, inferiori, -oare, adj. (Adesea urmat de un element de comparație la dativ) 1. Care este sau se află mai jos (în spațiu) decît altul, care ocupă un loc dedesubtul altuia. Membrele inferioare. ♦ (Despre ape curgătoare sau despre porțiuni ale cursului lor) Situat mai aproape de vărsare decît de izvor. Cursul inferior al Mureșului. Dunărea inferioară. 2. Care este mai mic decît altul din punct de vedere numeric. 3.. Care ocupă un grad mai mic, care este mai mic în rang, sau în demnitate. Funcționar inferior. ◊ (Sub­stantivat) În armată, inferiorul salută pe superior. 4. Care este de calitate mai proastă, are importanță mai mică, valorează mai puțin decît altul sau care este la un nivel mai redus decît altul. Stofa aceasta este inferioară celei de lînă. ▭ Lumina lunii impresionează și simțurile inferioare. IBRĂILEANU, A. 16. ◊ (În vechea organizare a școlii) Curs inferior = ciclu de învățămînt cuprinzînd primele patru clase ale liceului. – Pronunțat: -ri-or. adjectivinferior