inerent definitie

credit rapid online ifn

INERÉNT, -Ă adj. (adesea adv.) Care prin natura sa este legat de ceva, care aparține în mod firesc la ceva. [< fr. inhérent, cf. lat. inhaerens]. adjectivinerent

*inerént, -ă adj. (lat. in-háerens, -éntis, part. d. inhaerére, a fi lipit de, fr. inérent. V. ad-erent, ezit). Care e din natură strîns legat de alt-ceva: greutatea e inerentă materiiĭ, eroarea e inerentă spirituluĭ uman. adjectivinerent

credit rapid online ifn

inerént adj. m., pl. inerénți; f. ineréntă, pl. inerénte adjectivinerent

inerent a. unit într’un mod inseparabil cu ceva: greutatea e inerentă materiei; fig. eroarea e inerentă spiritului uman. adjectivinerent

INERÉNT, -Ă, inerenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care face parte integrantă din ceva, care constituie un element nedespărțit de un lucru sau de o ființă, care aparține în mod firesc la ceva. – Din fr. inhérent, lat. inhaerens, -ntis. adjectivinerent

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiinerent

inerent  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inerent inerentul inerentă inerenta
plural inerenți inerenții inerente inerentele
genitiv-dativ singular inerent inerentului inerente inerentei
plural inerenți inerenților inerente inerentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z