reduceri si promotii 2018
Definitie indispensabil - ce inseamna indispensabil - Dex Online

indispensabil definitie

INDISPENSÁBIL, -Ă adj. Neapărat trebuincios, absolut necesar. // s.m.pl. izmene. [Cf. fr. indispensable]. adjectiv indispensabil

*indispensábil, -ă adj. (fr. indispensable). De care nu te poțĭ dispensa (lipsi): datorie indispensabilă. Absolut necesar: instrument indispensabil. Adv. În mod indispensabil. Eŭf. Fam. Pl. Izmene. adjectiv indispensabil

indispensábil adj. m., pl. indispensábili; f. indispensábilă, pl. indispensábile adjectiv indispensabil

indispensabil a. 1. de care nu s poate dispensa: datorie indispensabilă 2. absolut necesar: unealtă indispensabilă. adjectiv indispensabil

INDISPENSÁBIL, -Ă, indispensabili, -e, adj., s. m. pl. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. 2. S. m. pl. Izmene. – Din fr. indispensable. adjectiv indispensabil

INDISPENSÁBIL, -Ă, indispensabili, -e, adj. Care este atît de necesar, încît nu ne putem lipsi de el, care este de neapărată trebuință. Necesari sînt toți, indispensabili nu. C. PETRESCU, C. V. 339. În lipsa materialului ce ne era indispensabil, n-am fi putut ajunge decît la o încercare informă. ODOBESCU, S. II 399. Dacă oamenii învățați sînt folositori, cei meșteri sînt indispensabili. GHICA, S. A. 115. ◊ (Adverbial) Este absolut indispetisabil să întemeiem un institut. CARAGIALE, O. II 34. adjectiv indispensabil

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului indispensabil

indispensabil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular indispensabil indispensabilul indispensabilă indispensabila
plural indispensabili indispensabilii indispensabile indispensabilele
genitiv-dativ singular indispensabil indispensabilului indispensabile indispensabilei
plural indispensabili indispensabililor indispensabile indispensabilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z