indignat definitie

INDIGNÁT, -Ă, indignați, -te, adj. Care este cuprins de indignare; revoltat. – V. indigna. adjectivindignat

INDIGNÁT, -Ă, indignați, -te, adj. Cuprins de indig­nare, revoltat sufletește din cauza unei fapte nedemne sau injuste. E indignat, dar cu gesturile lui potolite... nu se prea trădează. CAMIL PETRESCU, U. N. 346. Nu se miră și nu fu indignat că alții, veniți mai tîrziu, îi trec înainte. C. PETRESCU, C. V. 332. adjectivindignat

INDIGNÁ vb. I. tr., refl. A stârni sau a fi cuprins de indignare. [< fr. indigner, it. indignare, lat. indignari]. verb tranzitivindigna

indigná (a ~) vb., ind. prez. 3 indigneáză verb tranzitivindigna

indignà v. 1. a excita indignațiune: purtarea-i m’a indignat; 2. a simți indignațiune, a se mânia foarte. verb tranzitivindignà

INDIGNÁ, indignez, vb. I. Refl. și tranz. A fi cuprins sau a stârni indignare; a (se) necăji, a (se) supăra. – Din fr. indigner, lat. indignari. verb tranzitivindigna

INDIGNÁ, indignez, vb. I. 1. Tranz. (Rar la pers. 1 și 2) A provoca indignarea cuiva. 2. Refl. A fi cuprins de indignare. Se indigna în fața unei nedreptăți. verb tranzitivindigna

*indignéz v. tr. (lat. in-dignari, fr. indigner). Provoc indignațiunea: vorbele luĭ aŭ indignat lumea. V. refl. Simt indignațiune: m´am indignat de purtarea luĭ. verb tranzitivindignez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiindignat

indignat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular indignat indignatul indigna indignata
plural indignați indignații indignate indignatele
genitiv-dativ singular indignat indignatului indignate indignatei
plural indignați indignaților indignate indignatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z