INCONFORMÍSM s. n. (Rar) Nonconformism. – In1- + conformism. substantiv neutruinconformism
inconformism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | inconformism | inconformismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | inconformism | inconformismului |
plural | — | — |