INCOMPATÍBIL, -Ă adj. Care nu se potrivește, nu se împacă cu altceva; care nu poate fi, nu se poate exercita simultan cu altceva. ♦ (Mat.; despre un sistem de ecuații sau inecuații) Care nu are soluții. [Cf. fr. incompatible]. adjectiv incompatibil
*incompatíbil, -ă adj. (d. compatibil; fr. incompatible. Lat. incompassibilis). Care nu poate exista la un loc cu altu: caractere, funcțiunĭ incompatibile. adjectiv incompatibil
incompatíbil adj. m., pl. incompatíbili; f. incompatíbilă, pl. incompatíbile adjectiv incompatibil
incompatibil a. care nu e compatibil, care nu se poate împăca cu altceva: funcțiuni, caractere incompatibile. adjectiv incompatibil
INCOMPATÍBIL, -Ă, incompatibili, -e, adj. 1. Care nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil cu altceva; necompatibil. ♦ (Despre funcții, profesii etc.) Care se află în raport de incompatibilitate față de alta. 2. (Mat.; despre sisteme de ecuații sau inecuații) Care nu are soluții.- Din fr. incompatible. adjectiv incompatibil
INCOMPATÍBIL, -Ă, incompatibili, -e, adj. Care nu se potrivește, care nu se împacă sau nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil (cu altceva). Organizarea socialistă a muncii este incompatibilă cu indisciplina și neglijența, cu atitudinea neconștiincioasă față de muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 5, 48. adjectiv incompatibil
incompatibil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | incompatibil | incompatibilul | incompatibilă | incompatibila |
plural | incompatibili | incompatibilii | incompatibile | incompatibilele | |
genitiv-dativ | singular | incompatibil | incompatibilului | incompatibile | incompatibilei |
plural | incompatibili | incompatibililor | incompatibile | incompatibilelor |