incidental definitie

credit rapid online ifn

INCIDENTÁL, -Ă adj. (adesea adv.) Întâmplător, accidental. [Cf. fr. incidentel, it. incidentale]. adjectivincidental

*incidentál, -ă adj. (d. incident. V. accidental). Produs pin [!] incident: cerere incidentală. Pin incident: dacă s´ar face incidental vre-o obĭecțiune. adjectivincidental

credit rapid online ifn

incidentál adj. m., pl. incidentáli; f. incidentálă, pl. incidentále adjectivincidental

incidental a. 1. care se produce într’o afacere: cerere incidentală; 2. Gram. legat cu o propozițiune principală: propozitiune incidentală; 3. fiz. ce cade pe o suprafață: rază incidentală. ║ adv. din întâmplare. adjectivincidental

INCIDENTÁL, -Ă, incidentali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care intervine întâmplător; accidental. – Din fr. incidentel. adjectivincidental

INCIDENTÁL, -Ă, incidentali, -e, adj. (Care se pro­duce, se ivește, intervine în mod) întîmplător, accidental. De voi pomeni uneori de dînșii... voi face-o numai într-un mod incidental. GHICA, S. 91. ◊ (Adverbial) L-am întîlnit incidental. adjectivincidental

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiincidental

incidental  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular incidental incidentalul incidenta incidentala
plural incidentali incidentalii incidentale incidentalele
genitiv-dativ singular incidental incidentalului incidentale incidentalei
plural incidentali incidentalilor incidentale incidentalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z