INCÉRT, -Ă adj. Nesigur, îndoielnic. [Cf. lat. incertus]. adjectivincert
*incert, -ă adj. (lat. in-certus). Nesigur, îndoĭos, care nu e cert: fapt incert. Variabil: timp incert. Care nu e fix (nu e determinat): ora morțiĭ e incertă. Adv. În mod incert. adjectivincert
incért adj. m., pl. incérți; f. incértă, pl. incérte adjectivincert
incert a. nesigur. adjectivincert
INCÉRT, -Ă, incerți, -te, adj. Care nu este cert; nesigur, îndoielnic; schimbător. – Din lat. incertus. adjectivincert
INCÉRT, -Ă, incerți, -te, adj. Îndoielnic, nesigur. Afirmația asta apărea incertă în literatura de propagandă. CAMIL PETRESCU, U. N. 406. adjectivincert
incert adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | incert | incertul | incertă | incerta |
plural | incerți | incerții | incerte | incertele | |
genitiv-dativ | singular | incert | incertului | incerte | incertei |
plural | incerți | incerților | incerte | incertelor |