incandescent definitie

INCANDESCÉNT, -Ă adj. (Fiz.) În stare de incandescență. [Cf. fr. incandescent, it. incandescente]. adjectiv incandescent

*incandescént, -ă adj. (lat. in-candéscens, -éntis. V. candid, candelă, candelabru, policandru, incendiŭ, încîntat). Albit de mare căldură, cum se face feru [!] cînd îl țiĭ în foc orĭ cum e flacăra. Fig. Aprins de pasiune: ochiĭ îĭ eraŭ incandescențĭ de furie. adjectiv incandescent

incandescént adj. m., pl. incandescénți; f. incandescéntă, pl. incandescénte adjectiv incandescent

incandescent a. 1. încălzit până să devie alb; 2. fig. plin de foc, de însuflețire. adjectiv incandescent

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Adesea fig.) Care se află în stare de incandescență. – Din fr. incandescent, lat. incandescens, -ntis. adjectiv incandescent

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Despre un corp) Care se află în stare de incandescență. Cărbune incandescent.În uzină muncitorii transformă lutul, piatra și rămășița de fier în șuvoi incandescent. CĂLUGĂRU, O. P. 438. adjectiv incandescent

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului incandescent

incandescent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular incandescent incandescentul incandescentă incandescenta
plural incandescenți incandescenții incandescente incandescentele
genitiv-dativ singular incandescent incandescentului incandescente incandescentei
plural incandescenți incandescenților incandescente incandescentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z