impudic definitie

IMPÚDIC, -Ă adj. Nerușinat, necuviincios. [Cf. fr. impudique, lat. impudicus]. adjectiv impudic

*impudíc, -ă adj. (lat. im-pudícus). Lipsit de castitate: om impudic. Care izbește castitatea: gesturĭ impudice. Adv. În mod impudic. – Fals impúdic. Cp. cu amic. adjectiv impudic

impúdic adj. m., pl. impúdici; f. impúdică, pl. impúdice adjectiv impudic

IMPÚDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus. adjectiv impudic

IMPÚDIC, -Ă, impudici, -e, adj. Lipsit de pudoare. V. nerușinat. adjectiv impudic

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului impudic

impudic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular impudic impudicul impudică impudica
plural impudici impudicii impudice impudicele
genitiv-dativ singular impudic impudicului impudice impudicei
plural impudici impudicilor impudice impudicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z