implica definitie

*implic, a v. tr. (lat. im-plico, -áre, de unde vine it. impiegare și fr. employer, a întrebuința. V. impĭegat, plic, plec). Vîr, amestec (într´un delict): a implica pe cineva într´o afacere incorectă, într´o acuzațiune. Cuprind, atrag, amestec: adevăratu patriotizm [!] implică cea maĭ mare dezinteresare. verb tranzitivimplic

IMPLICÁ vb. I. tr. 1. A cuprinde în sine, a include; a avea (ceva) drept urmare. 2. A amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces, într-o infracțiune etc. [P.i. implíc. / < fr. impliquer, it., lat. implicare]. verb tranzitivimplica

implicá (implíc, implicát), vb. – A atrage după sine, a include, a amesteca. Lat. implicare (sec. XIX). – Der. (din lat.) implicație, s. f. (acțiunea de a implica); implicit, adj. verb tranzitivimplica

implicá (a ~) vb., ind. prez. 3 implícă verb tranzitivimplica

implicà v. 1. a amesteca într’o afacere criminală; 2. a avea urmare. verb tranzitivimplicà

IMPLICÁ, implíc, vb. I. Tranz. 1. (La pers. 3) A atrage după sine, a include; a avea ceva drept consecință. 2. A amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută sau necinstită, într-un proces etc. – Din fr. impliquer, lat. implicare. verb tranzitivimplica

IMPLICÁ, implíc, vb. I. Tranz. 1. A atrage după sine; a avea (ceva) drept consecință. Construirea socia­lismului implică, o dată cu construirea bazei economice socialiste, și construirea unei suprastructuri socialiste. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 96. El știa că talentul implică o teribilă răspundere. C. PETRESCU, C. V. 302. 2. A amesteca, a băga, a tîrî (pe cineva) într-o afacere neplăcută, într-un proces, într-o acțiune. Le trimise a doua zi o provocare la duel... pentru ticăloșia de a im­plica, fără știrea ei, o tînără fată într-o astfel de aventură. CAMIL PETRESCU, O. II 349. verb tranzitivimplica

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiimplica

implica  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)implica implicare implicat implicând singular plural
implicând implicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) implic (să)implic implicam implicai implicasem
a II-a (tu) implici (să)implici implicai implicași implicaseși
a III-a (el, ea) impli (să)implicai implica implică implicase
plural I (noi) implicăm (să)implicăm implicam implicarăm implicaserăm
a II-a (voi) implicați (să)implicați implicați implicarăți implicaserăți
a III-a (ei, ele) impli (să)implice implicau implica implicaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z