reduceri si promotii 2018
Definitie imperturbabil - ce inseamna imperturbabil - Dex Online

imperturbabil definitie

IMPERTURBÁBIL, -Ă adj. (Liv.) Liniștit, stăpân pe sine, de netulburat. [< lat. imperturbabilis, cf. fr. imperturbable]. adjectiv imperturbabil

*imperturbábil, -ă adj. (lat. imperturbabilis). Care nu poate fi perturbat: om, caracter imperturbabil. Adv. În mod imperturbabil. adjectiv imperturbabil

imperturbábil adj. m., pl. imperturbábili; f. imperturbábilă, pl. imperturbábile adjectiv imperturbabil

imperturbabil a. ce nimic nu poate turbura: sânge rece imperturbabil. adjectiv imperturbabil

IMPERTURBÁBIL, -Ă, imperturbabili, -e, adj. Care nu poate fi tulburat de nimic; care denotă stăpânire de sine; liniștit, calm, flegmatic, placid. – Din fr. imperturbable, lat. imperturbabilis. adjectiv imperturbabil

IMPERTURBÁBIL, -Ă, imperturbabili, -e, adj. (Li­vresc, despre persoane) Liniștit, stăpîn pe sine, netul­burat de nimic; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă stăpînire de sine. Persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. CARAGIALE, O. II 272. (Glumeț) Maur, calul de lemn, se balansa la fiecare lovitură, revenind la loc cu imperturbabila resem­nare a făpturilor neînsuflețite. C. PETRESCU, A. 309. ◊ (Adverbial) Marin ascultă privind într-altă parte, imper­turbabil. CAMIL PETRESCU, T. II 103. adjectiv imperturbabil

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului imperturbabil

imperturbabil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular imperturbabil imperturbabilul imperturbabilă imperturbabila
plural imperturbabili imperturbabilii imperturbabile imperturbabilele
genitiv-dativ singular imperturbabil imperturbabilului imperturbabile imperturbabilei
plural imperturbabili imperturbabililor imperturbabile imperturbabilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z