impereche definitie

credit rapid online ifn

împărechéz, a -cheá (est) și împe-, a -chĭá (vest) v. tr. (d. păreche [!]). Fac păreche, unesc cîte doĭ. V. refl. Fig. Vechĭ. Fac partid, mă dezbin, mă învrăjbesc: boĭeriĭ se împărecheară. verb tranzitivîmpărechez

împerechéz, V. împărechez. verb tranzitivîmperechez

credit rapid online ifn

împerecheá (a ~) vb., ind. prez. 3 împerecheáză, 1 pl. împerechém; conj. prez. 3 împerechéze; ger. împerechínd verb tranzitivîmperechea

împerecheà v. 1. a împreuna perechi, perechi; 2. fig. a învrăjbi. verb tranzitivîmperecheà

ÎMPERECHEÁ, împerechez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia. 2. Tranz. A potrivi perechile de animale în vederea montei. ♦ Refl. recipr. A săvârși actul sexual; a se împreuna. [Var.: (reg.) împărecheá vb. I] – În + pereche. verb tranzitivîmperechea

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiimpereche

impereche   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular impereche imperechea
plural imperechi imperechile
genitiv-dativ singular imperechi imperechii
plural imperechi imperechilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z