reduceri si promotii 2018
Definitie impas - ce inseamna impas - Dex Online

impas definitie

IMPÁS s.n. 1. Situație încurcată, fără o soluționare convenabilă. 2. (Rar) Fundătură, ulicioară fără ieșire. [< fr. impasse]. substantiv neutru impas

*impás n., pl. urĭ și e (fr. impasse, f., d. passer, a trece; lat. pop. passare, a trece, d. passus, pas). Est. Înfundătură, fundătură, fundac, stradă fără ĭeșire. Fig. Pozițiune dificilă orĭ periculoasă: nu știŭ cum să ĭes din acest impas. substantiv neutru impas

impás s. n., pl. impásuri substantiv neutru impas

impas n. 1. Ulicioară fără ieșire; 2. fig. situațiune din care nu se poate ieși. substantiv neutru impas

IMPÁS, impasuri, s. n. Situație dificilă în care se află cineva și din care nu știe cum să iasă. – Din fr. impasse. substantiv neutru impas

IMPÁS, impasuri, s. n. 1. Situație încurcată, grea, din care nu știi cum să ieși. Merita toate laudele, ca orice femeie tînără și frumoasă, rămasă, în cele mai grele impa­suri, tovarășă credincioasă pentru bărbatul ce și l-a ales. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 185. În impasuri grele, omul la prietenii vechi și adevărate recurge. BASSARABESCU, V. 188. 2. (Franțuzism) Fundătură, fundac. Acum agoniza într-o mansardă din cartierul latin; un impas cu ziduri leproase. C. PETRESCU, A. 319. substantiv neutru impas

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului impas

impas   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular impas impasul
plural impasuri impasurile
genitiv-dativ singular impas impasului
plural impasuri impasurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z