imaginațiune definitie

IMAGINÁȚIE s.f. Capacitatea omenească de a transforma reprezentările care reflectă realitatea existentă și de a crea pe această bază noi reprezentări; invenție. ♦ Închipuire, fantezie. [Gen. -iei, var. imaginațiune s.f. / cf. fr. imagination, lat. imaginatio]. substantiv feminin imaginație

IMAGINÁȚIE, imaginații, s. f. Capacitatea ome­nească de a transforma reprezentările care reflectă rea­litatea existentă și de a crea, pe această bază, noi repre­zentări; p. ext. imagine produsă de această facultate; închipuire, fantezie. Imaginația populară nu contrazice legile realității, ci, dimpotrivă, le subliniază. CONTEMPO­RANUL, S. II, 1950, nr. 183, 8/4. În fine, cu firul cauza­lității în mînă, mulți vor gîndi a fi ghicit sensul întîmplărilor lui, reducîndu-le la simple vise a unei imaginații bolnave. EMINESCU, N. 84. – Variantă: imaginațiune (pronunțat -ți-u-) (ODOBESCU, S. II 240) s. f. substantiv feminin imaginație

IMAGINAȚIÚNE s.f. v. imaginație. substantiv feminin imaginațiune

*imaginațiúne f. (lat. imaginátio, -ónis). Fantazie [!], facultatea de a imagina, de a inventa, de a crea, de a concepe: a avea o imaginațiune vie. Fig. Opiniune nefundată, închipuire: e o pură imaginațiune. – Și -áție. substantiv feminin imaginațiune

imaginați(un)e f. 1. facultatea de a crea prin cugetare; 2. părere neîntemeiată, idee himerică: e o pură imaginațiune. substantiv feminin imaginațiune

IMAGINAȚIÚNE s. f. v. imaginație. substantiv feminin imaginațiune

IMAGINAȚIÚNE s. f. v. imaginație. substantiv feminin imaginațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului imaginațiune

imaginațiune   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular imaginațiune imaginațiunea
plural imaginațiuni imaginațiunile
genitiv-dativ singular imaginațiuni imaginațiunii
plural imaginațiuni imaginațiunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z