imaginațiune definitie

IMAGINÁȚIE s.f. Capacitatea omenească de a transforma reprezentările care reflectă realitatea existentă și de a crea pe această bază noi reprezentări; invenție. ♦ Închipuire, fantezie. [Gen. -iei, var. imaginațiune s.f. / cf. fr. imagination, lat. imaginatio]. substantiv femininimaginație

IMAGINÁȚIE, imaginații, s. f. Capacitatea ome­nească de a transforma reprezentările care reflectă rea­litatea existentă și de a crea, pe această bază, noi repre­zentări; p. ext. imagine produsă de această facultate; închipuire, fantezie. Imaginația populară nu contrazice legile realității, ci, dimpotrivă, le subliniază. CONTEMPO­RANUL, S. II, 1950, nr. 183, 8/4. În fine, cu firul cauza­lității în mînă, mulți vor gîndi a fi ghicit sensul întîmplărilor lui, reducîndu-le la simple vise a unei imaginații bolnave. EMINESCU, N. 84. – Variantă: imaginațiune (pronunțat -ți-u-) (ODOBESCU, S. II 240) s. f. substantiv femininimaginație

IMAGINAȚIÚNE s.f. v. imaginație. substantiv femininimaginațiune

*imaginațiúne f. (lat. imaginátio, -ónis). Fantazie [!], facultatea de a imagina, de a inventa, de a crea, de a concepe: a avea o imaginațiune vie. Fig. Opiniune nefundată, închipuire: e o pură imaginațiune. – Și -áție. substantiv femininimaginațiune

imaginați(un)e f. 1. facultatea de a crea prin cugetare; 2. părere neîntemeiată, idee himerică: e o pură imaginațiune. substantiv femininimaginațiune

IMAGINAȚIÚNE s. f. v. imaginație. substantiv femininimaginațiune

IMAGINAȚIÚNE s. f. v. imaginație. substantiv femininimaginațiune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiimaginațiune

imaginațiune   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular imaginațiune imaginațiunea
plural imaginațiuni imaginațiunile
genitiv-dativ singular imaginațiuni imaginațiunii
plural imaginațiuni imaginațiunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z