ilustru definitie

credit rapid online ifn

ILÚSTRU, -Ă adj. Strălucit; celebru, eminent. [Cf. fr. illustre, lat. illustris]. adjectivilustru

*ilústru, -ă adj., pl. m. ștri (lat. illustris). Însemnat, distins, făĭmos prin merite: Ștefan cel Mare e cel maĭ ilustru domn al tuturor Românilor. Iron. Un ilustru necunoscut, un om absolut neștiut de lume, dar cu pretențiunĭ de celebritate. adjectivilustru

credit rapid online ifn

ilústru adj. m, pl. ilúștri; f. ilústră, pl. ilústre adjectivilustru

ilustru a. care are o mare reputațiune: celebru, faimos. adjectivilustru

ILÚSTRU, -Ă, iluștri, -stre, adj. Strălucit, celebru, vestit prin calitățile sale deosebite. – Din fr. illustre, lat. illustris. adjectivilustru

ILÚSTRU, -Ă, iluștri, -stre, adj. Strălucit, eminent, celebru (prin merite, virtuți etc.), renumit, vestit, faimos. Privesc casa și parcul, privesc fotografiile, documentele rămase de la ilustrul muzician [Ceaikovski], hainele lui, obiectele de care s-a servit. STANCU, U.R.S.S. 86. Văd că într-o privință ilustrul d-tale profesor e de aceeași părere cu mine. CARAGIALE, O. VII 176. Ilustrul arhitect și sculptor grec Apolodor. ODOBESCU, S. III 72. ◊ (Substantivat) Figura bătrînei devenea radioasă, acum ochii i se muiau de lacrimi cînd pronunța numele ilustrului. ANGHEL, PR. 120. adjectivilustru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiilustru

ilustru  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ilustru ilustrul ilustră ilustra
plural iluștri iluștrii ilustre ilustrele
genitiv-dativ singular ilustru ilustrului ilustre ilustrei
plural iluștri iluștrilor ilustre ilustrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z