ilustrare definitie

credit rapid online ifn

ILUSTRÁRE s.f. Acțiunea de a ilustra și rezultatul ei; ilustrație. [< ilustra]. substantiv femininilustrare

ilustráre s. f., g.-d. art. ilustrắrii; pl. ilustrắri substantiv femininilustrare

credit rapid online ifn

ILUSTRÁRE, ilustrări, s. f. Acțiunea de a (se) ilustra și rezultatul ei. – V. ilustra. substantiv femininilustrare

ILUSTRÁRE, ilustrări, s. f. Acțiunea de a (se) ilustra și rezultatul ei. 1. Lămurire, clarificare, demonstrare, exemplificare. Succesele obținute de Statul Sovietic pe drumul apărării păcii în lume, zdrobirea agresorilor imperialiști fasciști... constituie o ilustrare strălucită a faptului că popoarele sînt capabile să ia soarta păcii în propriile lor mîini. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 265, 6/1. 2. Împodobire cu ilustrații (a unei cărți, a unui text etc.). Un sul adus din cealaltă vară, pentru a sluji, alături cu plăcile aparatului fotografic, la ilustrarea viitoa­relor cărți despre săpăturile din Piscul Voievodesei. C. PE­TRESCU, R. DR. 72. substantiv femininilustrare

ilustrá (a ~) vb., ind. prez. 3 ilustreáză verb tranzitivilustra

ilustrà v. 1. a face ilustru; 2. a orna un text cu gravuri. verb tranzitivilustrà

ILUSTRÁ vb. I. 1. tr. A lămuri, a clarifica o problemă prin exemple, prin gesturi etc. 2. refl. A se distinge, a se remarca, a ajunge celebru. 3. tr. A împodobi cu ilustrații o carte, un text. ♦ A reprezenta. [< fr. illustrer, cf. it., lat. illustrare]. verb tranzitivilustra

ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A lămuri mai bine o problemă prin exemple, prin fapte, prin gesturi. ♦ A reprezenta (printr-un desen, printr-o imagine etc.). 2. Refl. A se remarca, a se distinge într-un anumit domeniu. 3. Tranz. A împodobi cu ilustrații o carte, un text etc. – Din fr. illustrer, lat. illustrare. verb tranzitivilustra

ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A exemplifica o problemă prin exemple demonstrative, prin fapte, gesturi, a arunca o lumină clară asupra unei anumite probleme, situații etc. Întîi expune teoria, apoi o ilustrează prin exemple.Își ilustra narațiunea cu gesturi, strîmbături și schimbări de glas caraghioase. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. 2. Refl. A se distinge, a se remarca, a deveni celebru. Unii... s-au ilustrat ca profesori și ca înalți funcționari. GHICA, S. 57. ♦ Tranz. A face să se distingă, să se remarce. Între cetățenii ce au ilustrat Moldova a fost și unul Ioan Tăutul. BĂLCESCU, O. I 81. 3. Tranz. A împodobi (o carte, un text etc.) cu ilustrații. ♦ A prezenta printr-un desen; a reprezenta. Mai demult văzusem gravura care ilustrează memorabila... întîlnire [a greierului] cu furnica. BOGZA, A. Î. 660. verb tranzitivilustra

*ilustréz v. tr. (lat. illustrare, d. lustrum, curățire. V. lustru). Fac ilustru: vitejia te ilustrează. Ornez cu ilustrațiunĭ (cu gravurĭ) o carte. verb tranzitivilustrez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiilustrare

ilustrare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ilustrare ilustrarea
plural ilustrări ilustrările
genitiv-dativ singular ilustrări ilustrării
plural ilustrări ilustrărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z