reduceri si promotii 2018
Definitie ilustra - ce inseamna ilustra - Dex Online

ilustra definitie

ILÚSTRU, -Ă adj. Strălucit; celebru, eminent. [Cf. fr. illustre, lat. illustris]. adjectiv ilustru

ilústru adj. m, pl. ilúștri; f. ilústră, pl. ilústre adjectiv ilustru

ilustru a. care are o mare reputațiune: celebru, faimos. adjectiv ilustru

*ilústru, -ă adj., pl. m. ștri (lat. illustris). Însemnat, distins, făĭmos prin merite: Ștefan cel Mare e cel maĭ ilustru domn al tuturor Românilor. Iron. Un ilustru necunoscut, un om absolut neștiut de lume, dar cu pretențiunĭ de celebritate. adjectiv ilustru

ILÚSTRU, -Ă, iluștri, -stre, adj. Strălucit, celebru, vestit prin calitățile sale deosebite. – Din fr. illustre, lat. illustris. adjectiv ilustru

ILÚSTRU, -Ă, iluștri, -stre, adj. Strălucit, eminent, celebru (prin merite, virtuți etc.), renumit, vestit, faimos. Privesc casa și parcul, privesc fotografiile, documentele rămase de la ilustrul muzician [Ceaikovski], hainele lui, obiectele de care s-a servit. STANCU, U.R.S.S. 86. Văd că într-o privință ilustrul d-tale profesor e de aceeași părere cu mine. CARAGIALE, O. VII 176. Ilustrul arhitect și sculptor grec Apolodor. ODOBESCU, S. III 72. ◊ (Substantivat) Figura bătrînei devenea radioasă, acum ochii i se muiau de lacrimi cînd pronunța numele ilustrului. ANGHEL, PR. 120. adjectiv ilustru

ILUSTRÁ vb. I. 1. tr. A lămuri, a clarifica o problemă prin exemple, prin gesturi etc. 2. refl. A se distinge, a se remarca, a ajunge celebru. 3. tr. A împodobi cu ilustrații o carte, un text. ♦ A reprezenta. [< fr. illustrer, cf. it., lat. illustrare]. verb tranzitiv ilustra

ilustrá (a ~) vb., ind. prez. 3 ilustreáză verb tranzitiv ilustra

ilustrà v. 1. a face ilustru; 2. a orna un text cu gravuri. verb tranzitiv ilustrà

ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A lămuri mai bine o problemă prin exemple, prin fapte, prin gesturi. ♦ A reprezenta (printr-un desen, printr-o imagine etc.). 2. Refl. A se remarca, a se distinge într-un anumit domeniu. 3. Tranz. A împodobi cu ilustrații o carte, un text etc. – Din fr. illustrer, lat. illustrare. verb tranzitiv ilustra

ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A exemplifica o problemă prin exemple demonstrative, prin fapte, gesturi, a arunca o lumină clară asupra unei anumite probleme, situații etc. Întîi expune teoria, apoi o ilustrează prin exemple.Își ilustra narațiunea cu gesturi, strîmbături și schimbări de glas caraghioase. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. 2. Refl. A se distinge, a se remarca, a deveni celebru. Unii... s-au ilustrat ca profesori și ca înalți funcționari. GHICA, S. 57. ♦ Tranz. A face să se distingă, să se remarce. Între cetățenii ce au ilustrat Moldova a fost și unul Ioan Tăutul. BĂLCESCU, O. I 81. 3. Tranz. A împodobi (o carte, un text etc.) cu ilustrații. ♦ A prezenta printr-un desen; a reprezenta. Mai demult văzusem gravura care ilustrează memorabila... întîlnire [a greierului] cu furnica. BOGZA, A. Î. 660. verb tranzitiv ilustra

*ilustréz v. tr. (lat. illustrare, d. lustrum, curățire. V. lustru). Fac ilustru: vitejia te ilustrează. Ornez cu ilustrațiunĭ (cu gravurĭ) o carte. verb tranzitiv ilustrez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului ilustra

ilustra   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ilustra ilustrare ilustrat ilustrând singular plural
ilustrând ilustrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ilustrez (să) ilustrez ilustram ilustrai ilustrasem
a II-a (tu) ilustrezi (să) ilustrezi ilustrai ilustrași ilustraseși
a III-a (el, ea) ilustrea (să) ilustrai ilustra ilustră ilustrase
plural I (noi) ilustrăm (să) ilustrăm ilustram ilustrarăm ilustraserăm
a II-a (voi) ilustrați (să) ilustrați ilustrați ilustrarăți ilustraserăți
a III-a (ei, ele) ilustrea (să) ilustreze ilustrau ilustra ilustraseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z