*ĭezuític, -ă adj. (d. Ĭezuit). De ĭezuițĭ: societate ĭezuitică. Fig. Ipocrit și șiret: politeță ĭezuitică. Adv. Ca ĭezuițiĭ: a suride [!] ĭezuitic (după dușmaniĭ lor). adjectivĭezuitic
IEZUÍTIC, -Ă, iezuitici, -ce, adj. Care aparține iezuiților sau iezuitismului, privitor la iezuiți sau la iezuitism. ♦ Fig. Ipocrit, viclean, perfid. – Din fr. jésuitique. adjectiviezuitic
iezuitic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | iezuitic | iezuiticul | iezuitică | iezuitica |
plural | iezuitici | iezuiticii | iezuitice | iezuiticele | |
genitiv-dativ | singular | iezuitic | iezuiticului | iezuitice | iezuiticei |
plural | iezuitici | iezuiticilor | iezuitice | iezuiticelor |