ieromonah definitie

credit rapid online ifn

ie- și ĭeromonáh m. (ngr. ῾ieromónahos, d. ῾ierós, sfînt, și mónahos, monah). Călugăr care are rangu de preut [!]. substantiv masculinie

ieromonáh s. m., pl. ieromonáhi substantiv masculinieromonah

credit rapid online ifn

ieromonah m. preot-călugăr: pomenește pe monahi și ieromonahi CR. [Gr. mod.]. substantiv masculinieromonah

Silvestru m. nume a doi papi din cari SILVESTRU II (Gerbert) trece drept unul din marii învățați ai evului-mediu (999-1003). ║ (Ieromonahul), egumen din Govora, a tradus din slavonește Evanghelia învățătoare (1642). substantiv masculinsilvestru

IEROMONÁH, ieromonahi, s. m. Călugăr cu funcție de preot. [Var.: (rar) iermonác s. m.] – Din sl. ijeromonahŭ. substantiv masculinieromonah

IEROMONÁH, ieromonahi, s. m. Călugăr care înde­plinește funcția de preot. Era un ieromonah bătrîn și uscat, cu barba albă. SADOVEANU, B. 71. – Variantă: iermonác, iermonachi (CREANGĂ, A. 78), s. m. substantiv masculinieromonah

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiieromonah

ieromonah  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ieromonah ieromonahul
plural ieromonahi ieromonahii
genitiv-dativ singular ieromonah ieromonahului
plural ieromonahi ieromonahilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z