ierna definitie

credit rapid online ifn

ierná, iernez v. i. (d. bărbați) a fi întreținut de o femeie. verb tranzitivierna

ierná (a ~) vb., ind. prez. 3 ierneáză verb tranzitivierna

credit rapid online ifn

iernà v. a petrece iarna. [Lat. HIBERNARE]. verb tranzitiviernà

IERNÁ, iernez, vb. I. Intranz. A-și petrece iarna undeva. ♦ Tranz. A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii. – Lat. hibernare sau din iarnă. verb tranzitivierna

IERNÁ, iernez, vb. I. Intranz. (Urmat de deter­minări locale) A petrece iarna. Vei ierna Sus în munticel Singur singurel, Pînă a-nverzi Codru și-a-nflori. BOLINTINEANU, O. 79. [Aceste păsări] iernează în Austria de jos și în Polonia. ODOBESCU, S. III 28. Se folosi de acea ocazie ca să smulgă de la vizir făgăduiala că nu va lăsa să ierneze oștirea sa în Moldova, căci ar aduce țării multă vătămare. BĂLCESCU, O. I 184. Ș-astă iarnă am iernat Mai colea de Calafat. TEODORESCU, P. P. 289. ♦ Tranz. (Cu privire la vite și mai ales la oi) A adăposti și a hrăni în timpul iernii. Și-a iernat oile aproape de Dunăre. verb tranzitivierna

ĭernéz v. intr. (lat. hibernare). Petrec ĭarna: trupele aŭ ĭernat în oraș, ursu ĭernează în bîrlog. V. ibernez [!]. verb tranzitivĭernez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiierna

ierna  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)ierna iernare iernat iernând singular plural
iernând iernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) iernez (să)iernez iernam iernai iernasem
a II-a (tu) iernezi (să)iernezi iernai iernași iernaseși
a III-a (el, ea) iernea (să)iernai ierna iernă iernase
plural I (noi) iernăm (să)iernăm iernam iernarăm iernaserăm
a II-a (voi) iernați (să)iernați iernați iernarăți iernaserăți
a III-a (ei, ele) iernea (să)ierneze iernau ierna iernaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z