ie- și ĭerarhíe f. (vgr. ῾ierarhia). Calitatea, demnitatea de ierarh. Ordinea și subordonarea celor noŭă cete de îngerĭ. Gradațiunea funcțiunilor bisericeștĭ, militare saŭ civile. substantiv feminin ie
IERARHÍE s.f. Sistem de subordonare a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. [Gen. -iei. / cf. fr. hiérarchie]. substantiv feminin ierarhie
ierarhíe s. f., art. ierarhía, g.-d. art. ierarhíei; pl. ierarhíi, art. ierarhíile substantiv feminin ierarhie
ierarhie f. ordinea și subordinarea rangurilor, demnităților, gradelor. substantiv feminin ierarhie
IERARHÍE, ierarhii, s. f. Sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. inferioare față de cele superioare. – Din fr. hiérarchie. substantiv feminin ierarhie
IERARHÍE, ierarhii, s. f. Sistem de subordonare a gradelor sau a funcțiilor inferioare față de cele superioare. Nu se împlinise jumătate de veac de la descălecarea lui Dragoș, cînd Alexandru I... înființează o ierarhie bisericească și politică. NEGRUZZI, S. I 271. ◊ (Glumeț) Și atunci bătrînul se resemna ca mulți alții și... se hotărî să aștepte vremea cînd, după ciudatele ierarhii ale existenței, va putea să ia tronul celuilalt. ANGHEL, PR. 53. substantiv feminin ierarhie
ierarhie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ierarhie | ierarhia |
plural | ierarhii | ierarhiile | |
genitiv-dativ | singular | ierarhii | ierarhiei |
plural | ierarhii | ierarhiilor |