ierarh definitie

ie- și ĭerárh m. (vgr. ῾ierárhes [= arhiereús], d. iereús, preut [!], și árho, domnesc). Șef al preuților și călugărilor, arhiereŭ. Sfințiĭ Treĭ Ierarhĭ (adică Vasile cel Mare, Grigore Cuvîntătoru de Dumnezeŭ și Ion Gură-de-aur), o sărbătoare ortodoxă la 30 ianuariŭ. substantiv masculinie

ierárh s. m., pl. ierárhi substantiv masculinierarh

ierarh m. cap bisericesc, arhiereu: Sfinții Trei Ierarhi (adică Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul-de-D-zeu și Ioan Gură-de-aur), sărbătoare ținută la 30 Ianuarie. [Gr. mod.]. substantiv masculinierarh

IERÁRH, ierarhi, s. m. (Bis.) Arhiereu. – Din bg. ierarh. substantiv masculinierarh

IERÁRH, ierarhi, s. m. Denumire bisericească ofi­cială care se dă episcopilor sau mitropoliților; arhiereu. Să nu se mai încredințeze cîrma arhipăstorească la străini ierarhi. NEGRUZZI, S. I 241. substantiv masculinierarh

Ierarhi (Sfinții Trei) m. pl. sau Trisfetitele, biserică frumoasă în Iași, zidită de Vasile Lupu la 1640. Monument arhitectonic de prima ordine ca și Curtea de Argeș. substantiv masculinierarhi

Trei-Ierarhi (Sfinții) m. pl. 1. V. Ierarhi; 2. mânăstire monumentală în Iași, zidită de Vasile Lupu, unde se și înmormântă (1661). substantiv masculintreiierarhi

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiierarh

ierarh  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ierarh ierarhul
plural ierarhi ierarhii
genitiv-dativ singular ierarh ierarhului
plural ierarhi ierarhilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z