ĭeniceríme f. Oastea ĭenicerilor. substantiv femininĭenicerime
ienicerime f. miliția ienicerilor: răpindu-le al zecelea din feciori spre a-i pregăti la recrutarea ienicerilor BĂLC. substantiv femininienicerime
IENICERÍME s. f. (Rar) Armata ienicerilor; mulțime de ieniceri. – Ieniceri + suf. -ime. substantiv femininienicerime
IENICERÍME s. f. (Cu sens colectiv) Armata ienicerilor; mulțime de ieniceri. substantiv femininienicerime
ienicerime substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ienicerime | ienicerimea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | ienicerimi | ienicerimii |
plural | — | — |