www.ReduPedia.ro
Definitie iele - ce inseamna iele - Dex Online

iele definitie

iéle s. f. pl. – Ființe imaginare cu puteri nefaste; frumoasele, dînsele, drăgaicele. – Var. ele. Este pl. al pron. pers. ea (DAR; Bogrea, Dacor., IV, 822; Candrea), eufemism care coincide cu dînsele „lemuri”, și cu iel, s. m. (dracul), în loc de el. Totuși, Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, 176, credea că numele este dacic; după Diculescu 186, din germ. Elle. Înainte, Cihac, II, 508, se gîndea la mag. lél „spirit” și Lokotsch 950 la tc. jel „vînt”, cf. vîntoasele. Din rom. provine probabil țig. sp. ilo „spirit” (Besses 89). substantiv feminin iele

iele s. f. pl. (înv.) femei de moravuri ușoare, prostituate. substantiv feminin iele

ĭéle f. pl. d. pron. ĭel, ĭa. Niște zîne despre care poporu crede că-țĭ provoacă paralizie, reŭmatizm ș. a. Luat, apucat de ĭele, paralizat. – Le maĭ zice și dînsele, frumoasele, șoimanele, vîntoasele. V. întîlnitură. substantiv feminin ĭele

iéle s. f. pl., art. iélele, g.-d. art. iélelor substantiv feminin iele

IÉLE s. f. pl. (Mai ales art.) Ființe imaginare din mitologia populară românească, înfățișate ca niște fete frumoase, îmbrăcate în alb, care apar numai noaptea, vrăjind, prin cântecul și prin jocul lor, pe bărbați, asupra cărora au puteri nefaste; frumoasele, mândrele, dânsele, șoimanele, vântoasele, drăgaicele. – Din ele (pl. f. al lui el). substantiv feminin iele

IÉLE s. f. pl. (În superstiții) Ființe imaginare, închi­puite ca niște zîne cu puteri nefaste; frumoasele, dînsele. V. iazmă, rusalii. Iar ielele, fetele, Nouă surori Își spulberă pletele Pînă la nori. IOSIF, P. 82. Voi Ielelor, măiestrelor, Dușmane oamenilor, Stăpînele vîntului, Doam­nele pămîntului Ce prin văzduh zburați Pe iarbă lune­cați Și pe valuri călcați. ALECSANDRI, P. P. 10. substantiv feminin iele

Ielele f. pl. 1. zine rele, în număr de trei, cari paralizează pe oameni; ele sunt stăpânele vânturilor și joacă noaptea în vârtejul văzduhului, unde răpesc pe muritori: atunci trecură Ielele de mâini ’n horă prinse BOL. Ielele i-au luat gura și picioarele CR.; luat de Iele, pornit val-vârtej; luat din iele, paralizat; 2. Bot. coarda Ielelor, rătunjoară (fiartă în vin, se bea pentru vindecarea paraliziei). [Termen eufemistic eledânsele – spre a se evita consecințele fatale ale rostirii adevăratului lor nume; alte epitete prezervative sunt: Frumoasele, Șoimanele, Vântoasele]. substantiv feminin ielele

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului iele

iele   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iele ielele
plural
genitiv-dativ singular iele ielelor
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z