www.ReduPedia.ro
Definitie ieftini - ce inseamna ieftini - Dex Online

ieftini definitie

iéftin adj. m., pl. iéftini; f. iéftină, pl. iéftine adjectiv ieftin

ieftin a. 1. cu un preț mic: a vinde, a cumpăra ieftin; 2. fig. ușor: a scăpa ieftin. [Gr. bizantin EFTHINÓS (bulg. ieftin)]. adjectiv ieftin

iéftin (iéftină), Adj.1. Care are un preț mic, convenabil. – 2. (Înv.) Generos, mărinimos. – Var. eftin, (i)eften. Ngr. εὐθινός (Roesler 568; DAR), cf. ngr. φτηνός, bg., sb. jevtin.Der. ieftinătate, s. f. (calitatea de a fi ieftin); ieftini, vb. (a scădea prețul; înv., a fi milostiv); ieftenșug, s. n. (înv., milă; înv., ieftinătate); (i)eftinețe, s. f. (înv., milă); (i)eftinie, s. f. (milă), înv. adjectiv ieftin

ĭéftin și (vechĭ) éftin, -ă adj. (ngr. efthinós, de unde și bg. sîrb. jeftin). Cu preț mic, nu scump: pîne [!] ĭeftină. Ușor, facil: succes ĭeftin. Vechĭ. Îndurător, milos. Adv. În mod ĭeftin: a vinde, a cumpăra ĭeftin. A scăpa ĭeftin, a scăpa cu o pagubă mică. – În vest ĭeften. adjectiv ĭeftin

IÉFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care are un preț (relativ) mic, care nu costă scump; convenabil. ◊ Expr. (Adverbial) A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari). 2. Fig. Lipsit de originalitate; comun, banal; trivial. Glumă ieftină. [Var.: iéften, -ă adj.] – Din ngr. efthinós. adjectiv ieftin

IÉFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (În opoziție cu scump] Care nu costă mult, care are un preț (reiativ) mic: convenabil. O stofă ieftină.Scump la tărîțe și ieftin la făină (sau la mălai), se spune despre cei care fac cu ușurință cheltuieli mari pentru lucruri de puțină impor­tanță și se arată zgîrciți la cheltuieli mici pentru lucruri necesare. ◊ (Adverbial) O moșie cumpărată ieftin. ALECSANDRI, T. 251. Poți căpăta ușor și ieftin voia de a vîna. NEGRUZZI, S. I 330. ◊ Expr. A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase, fără greutăți sau neplăceri (prea mari). Nu-i venea să creadă că a scăpat atît de ieftin. CAMIL PETRESCU, O. II 685. 2. Lipsit de originalitate, fără valoare; comun, banal. Gherlaș a început să cunoască... zile de glorie. Dar o glorie ieftină, vulgară și lipsită de bani. SAHIA, N. 67. Loco­tenentul, încurajat, continua cu ieftine răutăți despre femei. BART, E. 197. Minunată judecată, dar ieftină scuză. CARAGIALE, N. S. 22. – Variantă: iéften, -ă (CREANGĂ, P. 39) adj. adjectiv ieftin

ieftin ca braga expr. (înv.) foarte ieftin. adjectiv ieftincabraga

scump la tărâțe și ieftin la făină / la mălai expr. zgârcit la cheltuieli și risipitor când nu este cazul. adjectiv scumplatărâțeșiieftinlafăină

ieftiní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ieftinésc, imperf. 3 sg. ieftineá; conj. prez. 3 să ieftineáscă verb tranzitiv ieftini

ieftinì v. a (se) face ieftin. verb tranzitiv ieftinì

IEFTINÍ, ieftinesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) vinde cu preț mai mic decât înainte; a (se) reduce costul, prețul (mărfurilor, serviciilor, lucrărilor etc.). – V. ieftin. verb tranzitiv ieftini

IEFTINÍ, ieftinesc, vb. IV. Tranz. A vinde cu un preț mai mic decît înainte, a reduce prețul. (Refl. pas.) Mărfurile s-au ieftinit. – Variantă: ieftení vb. IV. verb tranzitiv ieftini

ĭeftinésc v. tr. Fac ĭeftin: a ĭeftini o marfă. Vechĭ. Miluĭesc. V. refl. Mă fac ĭeftin: vĭața s´a ĭeftinit. Mi se pare ĭeftin: m´am ĭeftinit la acest lucru, și acuma văd că m´am înșelat cumpărîndu-l. – În vest ĭeftenesc. Vechĭ eft-. verb tranzitiv ĭeftinesc

a se ieftini mălaiul expr. (intl.) 1. a apărea un decret de grațiere sau amnistiere a unor fapte penale. 2. a se vota o lege sau un articol de lege penală care ușurează situația condamnaților penali. verb tranzitiv aseieftinimălaiul

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului ieftini

ieftini   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ieftini ieftinire ieftinit ieftinind singular plural
ieftinind ieftiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ieftinesc (să) ieftinesc ieftineam ieftinii ieftinisem
a II-a (tu) ieftinești (să) ieftinești ieftineai ieftiniși ieftiniseși
a III-a (el, ea) ieftinește (să) ieftineai ieftinea ieftini ieftinise
plural I (noi) ieftinim (să) ieftinim ieftineam ieftinirăm ieftiniserăm
a II-a (voi) ieftiniți (să) ieftiniți ieftineați ieftinirăți ieftiniserăți
a III-a (ei, ele) ieftinesc (să) ieftinească ieftineau ieftini ieftiniseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z