IDOLATRIZÁ vb. I. tr. A slăvi, a adora (pe cineva sau ceva) ca pe un idol. [Cf. fr. idolâtrer]. verb tranzitividolatriza
IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. Tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora; a iubi în mod exagerat. – Idolatru + suf. -iza (după fr. idolâtrer). verb tranzitividolatriza
IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. Tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora. Trebuința veche de a idolatriza ceva... încă n-a dispărut in fieștecare din noi. ANGHEL-IOSIF, C. L. 44. verb tranzitividolatriza
*idolatrizéz v. tr. (d. idolatrie, fr. idolâtrer. Cp. cu concretizez). Ador, ĭubesc cu pasiune: o mamă care-șĭ idolatrizează copiiĭ. verb tranzitividolatrizez
idolatriza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)idolatriza | idolatrizare | idolatrizat | idolatrizând | singular | plural | ||
idolatrizând | idolatrizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | idolatrizez | (să)idolatrizez | idolatrizam | idolatrizai | idolatrizasem | |
a II-a (tu) | idolatrizezi | (să)idolatrizezi | idolatrizai | idolatrizași | idolatrizaseși | ||
a III-a (el, ea) | idolatrizează | (să)idolatrizai | idolatriza | idolatriză | idolatrizase | ||
plural | I (noi) | idolatrizăm | (să)idolatrizăm | idolatrizam | idolatrizarăm | idolatrizaserăm | |
a II-a (voi) | idolatrizați | (să)idolatrizați | idolatrizați | idolatrizarăți | idolatrizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | idolatrizează | (să)idolatrizeze | idolatrizau | idolatrizară | idolatrizaseră |