IDOLATRIZÁ vb. I. tr. A slăvi, a adora (pe cineva sau ceva) ca pe un idol. [Cf. fr. idolâtrer]. verb tranzitiv idolatriza
idolatrizá (a ~) (-la-tri-) vb., ind. prez. 3 idolatrizeáză verb tranzitiv idolatriza
IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. Tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora; a iubi în mod exagerat. – Idolatru + suf. -iza (după fr. idolâtrer). verb tranzitiv idolatriza
IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. Tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora. Trebuința veche de a idolatriza ceva... încă n-a dispărut in fieștecare din noi. ANGHEL-IOSIF, C. L. 44. verb tranzitiv idolatriza
*idolatrizéz v. tr. (d. idolatrie, fr. idolâtrer. Cp. cu concretizez). Ador, ĭubesc cu pasiune: o mamă care-șĭ idolatrizează copiiĭ. verb tranzitiv idolatrizez
| idolatriza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) idolatriza | idolatrizare | idolatrizat | idolatrizând | singular | plural | ||
| idolatrizând | idolatrizați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | idolatrizez | (să) idolatrizez | idolatrizam | idolatrizai | idolatrizasem | |
| a II-a (tu) | idolatrizezi | (să) idolatrizezi | idolatrizai | idolatrizași | idolatrizaseși | ||
| a III-a (el, ea) | idolatrizează | (să) idolatrizai | idolatriza | idolatriză | idolatrizase | ||
| plural | I (noi) | idolatrizăm | (să) idolatrizăm | idolatrizam | idolatrizarăm | idolatrizaserăm | |
| a II-a (voi) | idolatrizați | (să) idolatrizați | idolatrizați | idolatrizarăți | idolatrizaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | idolatrizează | (să) idolatrizeze | idolatrizau | idolatrizară | idolatrizaseră | ||