ICOSAÉDRU s.n. Poliedru, cu douăzeci de fețe. [Pron. -sa-e-. / < fr. icosaèdre, cf. gr. eikosi – douăzeci, hedra – față]. substantiv neutruicosaedru
*icosaédru n., pl. e (vgr. eikosáedros, d. eikosi, doŭă-zecĭ, și édra, față, bază). Geom. Corp solid cu 20 de fețe. substantiv neutruicosaedru
icosaédru (-e-dru) s. n., art. icosaédrul; pl. icosaédre substantiv neutruicosaedru
ICOSAÉDRU, icosaedre, s. n. Poliedru cu douăzeci de fețe. – Din fr. icosaèdre. substantiv neutruicosaedru
ICOSAÉDRU, icosaedre, s. n. Poliedru cu douăzeci de fețe. substantiv neutruicosaedru
icosaedru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | icosaedru | icosaedrul |
plural | icosaedre | icosaedrele | |
genitiv-dativ | singular | icosaedru | icosaedrului |
plural | icosaedre | icosaedrelor |