icos definitie
- Vezi aici mai multe rimeicos
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuic
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuico
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuos
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucos
ícos (icoáse), s. n. – Cîntare bisericească, în ritm de imn. Ngr. οἶϰος, în parte prin intermediul sl. ikosŭ. Sec. XVIII. substantiv neutruicos
ícos n., pl. e, ca ifos, ifose (vsl. ikosŭ, d. mgr. ikos, vgr. oîkos). Un fel de cîntec bisericesc care se cîntă după condac. Carte care cuprinde asemenea cîntece. – Și icós, pl. icoase (Sămăn. IV, 415). substantiv neutruicos
ícos/icós s. n., pl. ícose/icoáse substantiv neutruicos
ÍCOS, icose, s. n. Cântare bisericească la slujba utreniei. [Acc. și: icós. – Pl. și: icoase] – Din ngr. íkos. substantiv neutruicos
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiicos
| icos substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | 'icos | 'icosul |
| plural | 'icose | icoasele | |
| genitiv-dativ | singular | 'icos | 'icosului |
| plural | 'icose | 'icoselor | |