iconar definitie

iconar, iconari s. m. (intl.) falsificator de acte. substantiv masculiniconar

iconár m. (d. icoană). Făcător saŭ vînzător de icoane: mulțĭ agențĭ panslaviștĭ cutreĭeraŭ satele Moldoveĭ prefăcuțĭ în iconarĭ. substantiv masculiniconar

iconár, -i, s.m. – 1. Pictor de icoane. 2. Poreclă pentru locuitorii din Văleni-Maramureș: „Vălenarii erau porecliți iconari. Că tot ceva mut s-o dus la o comândare (= înmormântare) și, la cât de bat o fost, s-o întors cu praporii acasă” (Ion Godja Oul, din Văleni). – Din icoană (< sl. ikona) + -ar. substantiv masculiniconar

iconár s. m., pl. iconári substantiv masculiniconar

iconar m. zugrav sau negustor de icoane. substantiv masculiniconar

ICONÁR, iconari, s. m. 1. Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor. 2. (Rar) Persoană care vinde icoane. – Icoană + suf. -ar. substantiv masculiniconar

ICONÁR, iconari, s. m. (Rar) Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor. substantiv masculiniconar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiiconar

iconar  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iconar iconarul
plural iconari iconarii
genitiv-dativ singular iconar iconarului
plural iconari iconarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z