iaurt definitie

iaúrt (iaúrturi), s. n. – Produs lactat cu gust acid obținut prin fermentare. – Mr. γiaurte, megl. iourt. Tc. yogurt, probabil prin intermediul bg. iaurt (Roesler 593; Șeineanu, II, 222; Lokotsch 960; Ronzevalle 177), cf. ngr. γιαούρτι. – Der. iaurgiu, s. m. (negustor de iaurt), din tc. yogurtcu; iaurgerie, s. f. (prăvălie unde se vinde iaurt). substantiv neutruiaurt

iaúrt, iaurturi s. n. (intl.) lucru sau persoană neînsemnată; fleac. substantiv neutruiaurt

ĭaúrt n., pl. urĭ (turc. ĭoghurt, ĭoghurd, pop. ĭaurt). Munt. Lapte fermentat și închegat (în Mold. lapre acru). V. curcut. substantiv neutruĭaurt

iaúrt s. n., (porții, sorturi) pl. iaúrturi substantiv neutruiaurt

iaurt n. lapte închegat și acrit cu frunze de stejar: cine are piper mult, pune și în iaurt. [Dial. Munt. iagurt = turc. YOGHURT (v. igurțeală]. substantiv neutruiaurt

IAÚRT, (2) iaurturi, s. n. 1. Produs lactat cu un gust acid plăcut și cu aromă specifică, preparat din lapte de vacă, de oaie, de bivoliță sau de capră, prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia. 2. Sortiment de iaurt (1) – Din tc. yoğurt. substantiv neutruiaurt

IAÚRT, iaurturi, s. n. Lapte fiert închegat și acrit cu maia. V. lapte acru, lapte gros, lapte covăsit, chișleag. Cu iaurt, cu plăcințele, Te făcuși vornic, mișele ! ALECSANDRI, T. 142. Caimac, gugoașe, alivenci, iaurt... se îngropau în stomahul lui. NEGRUZZI, S. I 286. Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt. substantiv neutruiaurt

a sufla și în iaurt expr. (pop.) a fi extrem de precaut / prudent / într-o situație dată. substantiv neutruasuflașiîniaurt