ĭaurgíŭ m. (turc. pop. ĭauriğu). Munt. Vînzător de ĭaurt. substantiv masculinĭaurgiŭ
iaurgiu m. cel ce vinde sau face iaurt. [Turc. YOURTDJU]. substantiv masculiniaurgiu
IAURGÍU, iaurgii, s. m. Persoană care prepară sau vinde iaurt (și alte produse lactate). [Pr.: ia-ur-] – Din tc. yoğurtçu. substantiv masculiniaurgiu
IAURGÍU, iaurgii, s. m. Persoană care prepară sau vinde iaurt. Pornesc și iaurgiii, și vînzătorii de cireșe, și turcii cu bragă rece. CAMIL PETRESCU, O. II 459. Iaurgiul (purtînd în cobiliță gălețile cu iaurt): Iaurt, iaurt ! TEODORESCU, P. P. 120. substantiv masculiniaurgiu
iaurgiu substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | iaurgiu | iaurgiul |
plural | iaurgii | iaurgiii | |
genitiv-dativ | singular | iaurgiu | iaurgiului |
plural | iaurgii | iaurgiilor |