IAROVIZÁ vb. I. tr., refl. (Despre semințe, plante) A supune sau a fi supus procesului de iarovizare. [Cf. rus. iarovizațiia < iarovoi – de primăvară]. verb tranzitiv iaroviza
iarovizá (a ~) vb., ind. prez. 3 iarovizeáză verb tranzitiv iaroviza
IAROVIZÁ, iarovizez, vb. I. 1. Refl. (Despre plante) A trece prin stadiul de iarovizare. 2. Tranz. A supune semințele procesului de iarovizare. – Din rus. iarovizirovat’. verb tranzitiv iaroviza
IAROVIZÁ, iarovizez, vb. I. Refl. (Despre plante) A trece prin stadiul de iarovizare; a vernaliza. ♦ Tranz. (Cu privire la semințe) A supune, prin metode artificiale, procesului de iarovizare; a vernaliza. Colectiviștii iarovizează cartofii de sămînță. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2926. verb tranzitiv iaroviza
| iaroviza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) iaroviza | iarovizare | iarovizat | iarovizând | singular | plural | ||
| iarovizând | iarovizați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | iarovizez | (să) iarovizez | iarovizam | iarovizai | iarovizasem | |
| a II-a (tu) | iarovizezi | (să) iarovizezi | iarovizai | iarovizași | iarovizaseși | ||
| a III-a (el, ea) | iarovizează | (să) iarovizai | iaroviza | iaroviză | iarovizase | ||
| plural | I (noi) | iarovizăm | (să) iarovizăm | iarovizam | iarovizarăm | iarovizaserăm | |
| a II-a (voi) | iarovizați | (să) iarovizați | iarovizați | iarovizarăți | iarovizaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | iarovizează | (să) iarovizeze | iarovizau | iarovizară | iarovizaseră | ||