reduceri si promotii 2018
Definitie iamb - ce inseamna iamb - Dex Online

iamb definitie

iámb (iámbi), s. m. – Picior de vers compus din două silabe. – Var. (înv.) iambos. Ngr. ἴαμβος (Gáldi 196). Sec. XVIII. – Der. iambic, adj., din fr. iambique. substantiv masculin iamb

IAMB s.m. 1. Unitate ritmică a versului compusă dintr-o silabă scurtă și una lungă sau dintr-una neaccentuată și una accentuată. 2. (La greci) Satiră populară de expresie familiară. [Cf. fr. ïambe, lat. iambus, gr. iambos]. substantiv masculin iamb

*ĭamb m. (lat. iámbus [ia 2 silabe], d. vgr. iambos, ĭamb, d. iápto, arunc, lovesc, năvălesc). La vechiĭ Grecĭ și Romanĭ, un picĭor de vers compus dintr´o silabă scurtă și una lungă. Un vers care cuprindea ĭambĭ, întrebuințat maĭ ales în sátiră. substantiv masculin ĭamb

iamb s. m., pl. iambi substantiv masculin iamb

iamb m. în poezia greco-latină, picior format dintr’o silabă scurtă și dintrúna lungă: iambii suitori, troheii, săltărețele dactile EM. substantiv masculin iamb

IAMB, iambi, s. m. Picior de vers compus din două silabe, dintre care, în prozodia antică, prima este scurtă și a doua lungă, iar în prozodia modernă, prima este neaccentuată, iar cea de-a doua accentuată. – Din fr. iambe, lat. iambus. substantiv masculin iamb

IAMB, iambi, s. m. Unitate metrică a versului compusă din două silabe, dintre care prima este neaccentuată, iar cea de a doua accentuată. Mă întrebi... De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile ? EMINESCU, O. I 137. substantiv masculin iamb

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului iamb

iamb   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iamb iambul
plural iambi iambii
genitiv-dativ singular iamb iambului
plural iambi iambilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z