iamac definitie

iamác (iamáci) s. m.1. Recrut, răcan. – 2. Aghiotant. Tc. yamak (Șeineanu, III, 66). Sec. XVIII, înv. substantiv masculiniamac

ĭamác m. (turc. ĭamak). Vechĭ. Recrut. Copist, ajutor de logofăt. – Și ĭemac (est). substantiv masculinĭamac

iamac m. od. ajutor de boierinaș, logotețel al Divanului: iamacii cei cu ișlice în patru colțuri FIL. [Turc. IAMAK, adjunct]. substantiv masculiniamac

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiiamac

iamac  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iamac iamacul
plural iamaci iamacii
genitiv-dativ singular iamac iamacului
plural iamaci iamacilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z