iac definitie

IAC s.m. Mamifer rumegător din Tibet mai mic decât bivolul, cu corpul acoperit de păr lung, domesticit și folosit ca animal de povară. [Scris și yak. / < fr. yack < cuv. tibetan]. substantiv masculiniac

iac, iacuri s. n. (țig., fig.) chibrit, foc. substantiv masculiniac

1) ĭac m., pl. ĭecĭ. Stam. Boiștean. substantiv masculinĭac

2) *ĭac m. (fr. yak, cuv. tibetan). Un fel de boŭ cu păru alb și foarte lung, cu coadă ca de cal și care trăĭește pin [!] Himalaya și alțĭ munțĭ aĭ Tibetuluĭ (poéphagus gránniens). substantiv masculinĭac

iac s. m., pl. iaci substantiv masculiniac

IAC, iaci, s. m. Mamifer rumegător din Tibet, mai mic decât bivolul, cu corpul masiv, acoperit de păr lung de culoare brună și cu o cocoașă pe ceafă (Poephagus grunniens). – Din fr. yack. substantiv masculiniac

IAC, iaci, s. m. Animal rumegător din platoul Tibe­tului, mai mic decît bivolul, cu părul lung, căzînd pe laturile corpului ca o coamă, cu o coadă ca a calului; domesticit, este folosit ca animal de tracțiune și de călărie (Poephagus grunniens). substantiv masculiniac